miercuri, 6 octombrie 2010

6 Octombrie

Nu incetez sa ma gandesc ce este cu toata lumea si cu banii?
Toata lumea isi doreste cat mai multi bani. Cand vine vorba de munca, ei bine, e nasol. Caci munca nu vine odata cu banii, ar fi mai bine ca banii sa vina... pe tava... Vorba aceea "Pica para... ".
Muncesti.. obtii (orice vrei), nu muncesti.. obtii o mare durere de cap si foarte multa oboseala. Cum ar fi ca noi sa nu ne mai plangem, sa facem ceea ce trebuie sa facem pentru a obtine ceea ce ne dorim fara sa ne plangem sau sa injuram, ca pana la urma ne asumam un risc atunci cand decidem sa il facem. Gandhi spunea: "Whatever you do in life will be insignificant but it's very important that you do it".
Pentru noi, in acest moment, este foarte greu sa muncim cu sufletul, de fiecare data vom avea ceva de obiectat, vom injura ca ori e prea dimineata ori e prea departe ori e trafic, vom plange, vom fin nemultumiti.
Oamenii, din ce in ce mai mult sunt preocupati de bani, vor bani. Adevarul ca numai asa traim, dragostea de tara nu ne da de mancare. Si de ce vrem si vrem bani? Pentru ca nu ii putem obtine. Suntem ca niste lei (animale) care alearga dupa prada, in final nu ne algem cu nimic. Alergam... alergam si degeaba. Dar suntem in secolul in care nu ne mai pasa de iubire, spirit, om, aproape, prieteni si alte "bull shituri"... ne pasa de bani, "mertzane", "bambu", combinatii, droguri, "femei" si bautura.

Toata lumea vrea bani, vrea putere.
Case, masini, telefoane mobile, laptopuri si alte "chestii" care nu ii fac fericiti decat pentru putin timp. Fiecare asteapta de la viata "materialul" (fiind acel ceva ce va rezolva, la un moment dat, problema. Unde este acela care traieste clipa, care nu spune "aia e!" care iubeste?