miercuri, 8 decembrie 2010

S-a sinucis un artist....

Va anuntam cu regret ca artistul s-a sinucis. Corpul neinsufletit a fost gasit pe WC. In mana dreapta tinea o tigara neaprinsa iar in mana stanga o cana goala fara cafea. Pe o masa zaceau doua borcanase goale de pastile. Pe primul era scris cu verde "Supliment alimentar" iar pe al doilea Ginko Biloba. Se presupune ca inainte de a se duce la baie, artistul a golit borcanasele.
Putem presupune ca acesta si-a pus capat zilelor prosteste. Sa fim seriosi, cine isi pune capat zilelor cu o supradoza de supliment alimentar? M-am uitat mai atent la chipul presupusului artist. Parul negru si carliontat era proaspat spalat si mirosea a lavanda. Era imbracat intr-un halat rosu in carouri care se asorta perfect cu pijamalele si papucii. Mainile lungi si osoase se "asortau" cu unghiile tacticos taiate. Ceasul auriu de la mana dreapta se oprise la ora 7 si 5. Era ingrijit. Nu avea verigheta sau bijuterii.
Fata alba ii era fericita, zambetul de pe chip era sinistru. Buzele carnoase intredeschise descopereau dintii perfecti si albi. Nu am indraznit sa il misc.
Intr-un colt al sufrageriei un disc se rotea. Canta in continuu partea a II-a din sonata de Poulenc pentru flaut si pian. Curios... Nu vazusem niciun flaut in incapere. Se potrivea perfect cu atmosfera boema si in acelasi timp nebuna din incapere. De jur imprejurul unui fotoliu din lemn masiv si tapitat cu catifea erau maldare de partituri ingalbenite de vreme, unele rupte si mototolite, altele cu insemnari puternic apasate.
Pianul din coltul camerei era deschis, clapele erau patate cu sangele altui posibil artist. Pe scaunul negru tot de catifea era o foaie cu portative atent trasate si un creion minuscul. Nu era insemnat nimic pe ea. Nici macar un inceput. Presupun ca a murit inainte sa-si inceapa prima capodopera din viata sa.
Cat am stat acolo nu a venit nimeni. Nu avea prieteni deci nimeni nu-l cunostea. Nu avea familie deci nici nu se nascuse.
Nu avem niciun indiciu cu privire la actul facut de acest "NIMENI".
Nu am vrut sa-l las asa dar parea fericit.
Nu a avut parte de inmormantare... Nu a venit nimeni sa-l caute. A ramas singur.

Un comentariu:

Poze nunta Antonia spunea...

felicitari, in primul rand pentru blog,
iar in al doilea rand pentru minunatele postari. chiar m-a impresionat articolul.succes in continuare